Colorarea cu hematoxilină și eozină (colorarea H&E)
Colorarea cu hematoxilină și eozină (colorarea H&E) este una dintre cele mai utilizate metode de colorare a țesuturilor în histopatologie. Această tehnică este utilizată pentru a examina secțiunile de țesut în detaliu la microscop și este de obicei aplicată pentru a evalua structurile țesuturilor, morfologiile celulare și modificările patologice. Caracteristici de bază ale colorării cu hematoxilină și eozină: Colorare dublă: Hematoxilina și eozina sunt utilizate ca doi agenți de colorare diferiți. Hematoxilina colorează structurile acide, de obicei colorând nucleele în albastru închis sau violet. Eozina colorează structurile de bază și colorează de obicei citoplasma în tonuri de roz sau roșu. Vizualizarea structurilor tisulare: Această metodă de colorare permite evidențierea principalelor structuri ale țesuturilor și celulelor. Colorația cu hematoxilină și eozină este utilizată pentru a evalua morfologia celulară, organizarea țesuturilor și unele stări patologice. Contrast ridicat: colorarea cu hematoxilină și eozină oferă un contrast ridicat între țesuturi. Acest lucru facilitează examinarea detaliată a secțiunilor de țesut la microscop. Procesul de colorare cu hematoxilină și eozină: Prepararea țesuturilor: Țesuturile sunt secționate și plasate pe lame de microscop. Se folosesc de obicei secțiuni de țesut încorporate în parafină. Deparafinare și rehidratare: Țesuturile încorporate în parafină sunt supuse deparafinării (înlăturarea parafinei) și rehidratării (reumidificare cu apă). Colorarea cu hematoxilină: Secțiunile de țesut sunt înmuiate în soluție de hematoxilină. Hematoxilina colorează structurile acide (de exemplu, nucleele) violet sau albastru. Spălarea vopselei și colorarea cu eozină: După finalizarea procesului de colorare, secțiunile sunt spălate și colorate cu soluție de eozină. Eozina colorează structurile de bază (de exemplu, citoplasma) cu roz sau roșu. Deshidratare și acoperire: După finalizarea procesului de colorare, țesuturile sunt deshidratate și acoperite cu un agent de acoperire adecvat. Acest lucru permite ca secțiunile de țesut să fie examinate la microscop. Microscopie: Secțiunile de țesut colorate sunt examinate la microscop. Colorația cu hematoxilină și eozină oferă o vedere clară a structurilor celulare și tisulare. Domenii de aplicare ale colorației cu hematoxilină și eozină: Patologie: este utilizat pe scară largă pentru diagnosticarea bolilor, evaluarea modificărilor tisulare și clasificarea tumorilor. Este o tehnică de bază în examenele patologice. Cercetare în biologie de bază: este utilizat pentru analiza detaliată a structurilor celulare și tisulare. Ajută la înțelegerea proceselor biologice și a modificărilor structurale. Cercetare clinică: este utilizat pentru a evalua morfologia țesuturilor și celulelor din probele clinice. Este important în analiza bolilor și a răspunsurilor la tratament. Educație: Este folosit în educația de histologie și patologie, pentru a arăta elevilor morfologia țesuturilor și modificările patologice. Colorația cu hematoxilină și eozină este un instrument puternic pentru analiza și evaluarea detaliată a secțiunilor de țesut și joacă un rol fundamental în multe aplicații științifice, clinice și patologice.